Suflete dragi ce mor
De ei ne este deja dor,
Ne spun ca vremea e sa plece...
Pe cerul intunecat o stea se stinge...
Lasa in urma lor numai amintiri,
Sunt bucurii, necazuri si iubiri
Adunate toate intr-o viata,
Cu vocea grea... o ultima povata:
"Sa nu ma plangeti...
De acum pentru mine va fi mai bine.
Cat inca in putere sunteti.
Bucurati-va de viata si totul va fi bine"
Apoi se sting usor
Inchid ochii... si mor
Lasand in urma lor
Amintirea unei vieti de om...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu